Deși nu cred că
are vreo fărâmă de credință, Dacian Ciodaru nu va uita niciodată Vinerea Mare
din acest an. Importanta zi a Ortodoxiei a coincis și cu ultima sa zi de muncă
(a se citi ciordeală) la Universitatea din Petroșani.
Hulit de toată
lumea pentru că a transformat universitatea în terenul său de șmenuri, Ciodaru,
cunoscut și după porecla Dinu Păturică de Petroșani, pe care i-am dat-o în urmă
cu mulți ani, a fost demisionat (am scris bine!) din funcția de director
general administrativ. Demersul a venit în urma efectuării unui audit intern la
direcția surogat creată și gestionată de Ciodaru, cu sprijinul nemijlocit al rectorului
de tristă amintire Emil Pop.
Motivele plecării
sunt ”deficiențele manageriale majore” pe care auditorii le-au descoperit
foarte ușor, dar care au tras în jos și au decredibilizat, într-o mare măsură,
instituția de învățământ superior din Petroșani.
De altfel,
mentorul lui Ciodaru are și el probleme în urma implementării defectuoase a
unui proiect cu bani europeni, pe care l-a împărțit cu senatorul de carton
Haralambie Vochițoiu. Acum, Pop trebuie să dea explicații pentru vreo 500.000
de lei, bani europeni pe care i-a cheltuit pe mașini scumpe. Doar nu putea
să-și plimbe fundul cu mașinile universității, nu-i așa!
Revenind la
Ciodaru, acesta a părăsit Universitatea, aruncând sudalme și amenințări printre
dinți, împreună cu soția sa, pe care a angajat-o într-un post călduț care ar fi
trebuit să se ocupe de imaginea instituției, dar în care a încasat salariu
degeaba, și cu copilul său de suflet, Vlad Căprar. Ca o demonstrație a
dictonului că orice protejat își are protejatul său. Deși pe Căprar îl putem
gratula ușor cu titulatura de slugă recompensată destul de gras.
Ca de obicei,
PSD, partidul în care Ciodaru s-a simțit ca peștele în apă, este în contratimp.
În timp ce își făcea bagajele și strângea banii uitați prin sertare, mai marii
județeni ai acestui partid îl puneau pe un loc bun pe lista lor pentru
Consiliul Județean Hunedoara. Oamenii ăștia chiar n-au pic de simț politic!
Deși povestea lui
Dinu Păturică de Petroșani pare oarecum încheiată, îmi mențin pronosticul că va
face un stagiu de câțiva ani într-o cameră cu mai mulți băieți și uși ferecate.
Întrebarea e dacă, totuși, îl va lua cu el și pe nașul său Marius Marcu, alt
rector de tristă amintire.
Poate așa află și
acesta din urmă că orice naș își are nașul.
Și niciun pahar
de whisky băut cu finul nu rămâne neplătit.
Scump, dom'ne, scump!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu