Sindicalism vs. politica

Spun de la inceput ca intre cele doua lumi, cea sindicala si cea politica, sunt foarte multe similitudini. Nu neaparat pozitive. Insa atat una cat si cealalta sunt necesare unei societati moderne, desi societatea romaneasca mai are unele lipsuri.

In ambele lumi, exista doua tipuri de batalii. Unele interne, care, de cele mai multe ori, sunt cele mai dure, si unele externe. In ce priveste lumea sindicala, desi se vorbeste mult despre unitate, sindicatele sunt tot mai faramitate si cu eforturi mari pot fi puse la un loc mai multe sindicate. Sunt si exemple de reusite, in special, in jurul unor lideri care s-au dovedit rezistenti si bine pregătiti, dar sunt si exemple de esecuri din cauza unora care se cred vesnici in functii. De fapt, acesta este pacatul suprem al sindicalistului roman. Si am avut exemple dintre cele mai diferite, dar foarte elocvente, fie ca vorbim despre Miron Cozma sau chiar de Zoltan Lacatas. Acum, cel puţin la varf sunt lideri noi, care nu au state care incep cu 2 la numărul de ani format din doua cifre. Dar unitate sindicala, nici la Complexul Energetic Hunedoara si nici la Societatea Nationala de Inchideri Mine Valea Jiului nu avem. Cauza principala sunt orgoliile unor lideri, in special din planul doi. Aceste orgolii sunt, de cele mai multe ori, alimentate din zona politica, iar legaturile sunt evidente. 

Trecand dincolo, lucrurile sunt oarecum similare. Batalia din interiorul partidelor este, de cele mai multe ori, mult mai puternică ca lupta dintre partide. Batalia pentru putere nu se poarta doar in campaniile electorale, ci este aproape permanenta, la toate nivelurile. Daca in sindicalism exista o oarecare toleranta la esec, in lumea politica, acesta toleranta este minimă. Se mai intampla si altfel, insa doar in organizatii in care fie exista un lider autoritar, fie exista mai mulţi lideri slabi. Politica romaneasca, ca si sindicalismul romanesc, sunt departe de a fi asa cum ar trebui. La fel si in Valea Jiului. 

Sunt multe lucruri de imbunatatit si de modernizat, insa ambele lumi pot avea o fascinatie pentru observatorii avizati. Si, fie ca le privesti impreuna sau separat, ele se intrepatrund permanent. Importanta ambelor este foarte mare, in special pentru rolul public pe care il joaca in viata noastra. Aproape ca totul se invarte in sau intre aceste lumi. Iar senzatia cvasigenerala nu este ca s-ar invarte cu beneficii foarte mari pentru cei care le urmaresc sau pentru cei in favoarea carora cele doua lumi lucreaza sau ar trebui sa lucreze.

Spuneam ca lumile acestea se intrepatrund, insa se si urmaresc si se tem, intr-o oarecare masura, una de alta. De fapt, este o mica batalie pentru cine sa fie mai puternic. Rezultatul nu e niciodata foarte clar.