Totalul afișărilor de pagină

joi, 22 august 2013

Despre un spectacol … morbid



Poate nu mai e un secret asa de mare că emotionalul e mult mai puternic ca rationalul. Desi… Numai ca, la noi, si emoţionalul are un specific aparte. Un specific cam morbid. Asa se face ca televiziunile, in special, transforma de foarte multe ori moartea unui om intr-o telenovela fara de sfarsit, finalizata cu transmiterea in direct a inmormantarii acestuia. Exista un apetit teribil al celor care manevreaza  si coordoneaza camerele de luat vederi pentru vaicareli, plansete si boceli legate de moartea unui om. De cele mai multe ori, lucrurile deviaza intr-o dementa fara margini, iar comentatori de ocazie isi dau cu parerea despre cum ar trebui sa plece un om sau altul de pe lumea asta. Vezi cazul mortii lui Sergiu Nicolaescu.
Responsabilitatea este cumva impartită intre public si televiziuni. Publicul are partea lui de vină pentru ca, intr-un procent important, urmareste tot spectacolul morbib fascinat cumva de stilul de viata al celui care a plecat dintre noi si al familiei sale. Evident ca, cei mai multi nu-si permit traiul de huzur pe care l-a dus Florin Cioaba, de exemplu. Si atunci incearca sa fure ceva din bogatia si bunastarea personajelor de acest gen, urmarind pana la epuizare exibari morbide ale acestora sau ale familiilor lor. Acesti oameni au nevoie de o viata surogat, satui fiind de viata fara prea multe satisfactii pe care o duc.
In goana după rating, televiziunile sunt atrase de astfel de subiecte, asemenea corbului care simte mirosul de les. Prezentarea decenta a unor informatii despre moartea unui om, pertinent si neabuziv, ar tine de normalitate. O stire simpla pentru informarea telespectatorului. Insa de cele mai multe ori si in cvasigeneralitatea televiziunilor romaneşti totul sfarseste în dementa. Se intră pana in maruntaiele mortului pentru a se prezenta pana si ce a mancat la ultima masa. Ori asa ceva depaseste cu mult decenta. Din pacate, lucrurile stau asa. Sau poate chiar mai rau. Iar fenomenul pare ca este intr-o dezvoltare continua. Limita este dusa tot mai incolo. Dumnezeu stie pana unde. Televiziunea este un produs de entertainment, un spectacol. Insa in Romania tinde sa devina tot mai mult un spectacol morbid.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu