Cum am demis un director

M-am intrebat de multe ori ce calitati trebuie sa aiba un om pentru a fi numit intr-o functie de conducere. Mi-am raspuns ca trebuie sa indeplineasca cel putin doua cerinte: sa fiu un bun profesionist si sa aiba onoarea nepatata. Numai ca, de-a lungul anilor, am fost contrazit de multe ori cu un singur argument: trebuie sa fie sustinut politic. Nu e nevoie sa fie nici profesionist, nici onorabil, ci doar sa aiba sprijin politic. Din aceasta categorie face parte Aurelian “Cafeluta” Enache, un om care nu e nici profesionist, are si o onoare de doi bani, ba chiar si-a aratat si chilotii murdari pe toate ecranele. Dar, acum aproape trei ani, a fost numit director. Pe vremea guvernarii PDL. Si a fost preluat din mers si de PSD. Anii au trecut si scandalurile s-au tinut lant de Enache si Mina Vulcan, pe care o conducea.

Saptamana trecuta a aparut un nou scandal, unul despre care am fost singurul jurnalist care a scris. La inceputul acestei saptamani a venit si raspunsul. Enache a fost demis din functia pe care o detinea. O reactie perfect normala. Un pic tarzie, dar normala.

Insa pana sa fie demis, si astfel sa se confirme public ceea ce eu scrisesem in acel articol, m-am bucurat de apelurile telefonice ale lui Enache, precum si blocarea in trafic de catre acesta. Daca omul era director, nu-l interesau regulile de circulatie, asa cum nu dadea doi bani nici pe regulile morale. S-a comportat asa cum se comporta orice potentat prins cu mana pe sacul de carbune. Nicio diferenta. Aceleasi amenintari cu judecata, cu avocatii lui. Un comportament tipic mafiot. Acestea sunt lucruri mai puţin importante. Ce e important este ca sefii lui au considerat ca nu mai pot trece cu vederea inca o “ciordeala” desfasurata sub obladuirea lui Enache si a gastii sale.

Nu veau sub niciun chip sa-mi ascund satisfactia. Am facut un demers jurnalistic care a facut curatenie intr-un loc in care infractiunile colcaiau ca puricii in blana unui caine fara stapan. Am contribuit decisiv la demiterea unui om care nu facea onoare nici minerilor pe care ii conducea, nici partidelor din care a facut sau mai face parte si as spune ca nici rasei umane.

Toti oamenii de calitate se pot simti mai bine, fie si pentru scurt timp, pentru ca un “baron” de cea mai joasa speta a fost inlaturat de la ciolan.