Puscaria, noua obsesie publica

O noua obsesie publica sta sa se nasca in Romania: puscaria. Fie ca e executata, fie ca e doar prezumtiva.  Zile intregi n-am auzit altceva in spatiul public decat puscarie. Adrian Nastase trebuie sa iasa, Gigi Becali si alti “grei” din fotbal si nu numai se “incalzeau” pe margine pentru a intra in puscarie. Ba chiar am vazut si un lider de sindicat care a fost condamnat la 7 ani de … puscarie.

Evident, toate aceste informatii au ingalbenit ecranele, au suscitat vii dezbateri si au adus audiente record. Pentru ca nimic nu e mai “tare” decat sa vezi un fost premier cu catuse la maini si milionari in haine scumpe cum se plimba pe holurile insipide ale tribunalelor. Aceasta este urmarea fireasca a faptului ca ani de zile am vorbit despre coruptie, fara sa avem corupti. Am vazut masini de teren, poze din vacante exotice si case luxoase cumparate din salarii mici de bugetari. Acum, vedem toata ziua puscarie. Dincolo de show-ul de rigoare, parca unii au inceput sa se mai teama. Desi nu cred deloc ca a scazut vreun pic coruptia, spaga sau smenul.

Sociologic, este un fenomen interesant. Deosebit as putea spune. E aproape ca in proverbul acela cu vremurile interesante. Asta pentru ca la noi inchisoarea (sa-i nu-i mai zic puscarie) a fost mult timp doar pentru amarati. Marii mahari erau intangibili. Si unii mai sunt si astazi. Dar s-au mai rarit.

Puscaria a fost întotdeauna interesanta pentru noi, romanii. Inca din cele mai vechi timpuri. Avem o cultura a puscariei. Avem carti, povesti, anecdote, cantece si vocabular de puscarie. 

Imi amintesc si acum cat de intrigat eram in copilarie cand am ascultat primele povesti despre puscarie, cand am auzit cuvinte precum “cambuza”. Sau, mult mai tarziu, cand am citit cu mare interes cartea ziaristului Eugen Istodor, “Vietasii de pe Rahova”, in care oamenii povestesc cum au ajuns la inchisoare. Si nu la orice inchisoare, ci la una pe viata.  Insa atunci, puscaria nu era o tema publica. Acum este. Si tinde sa devina o obsesie. Tot publica. 

Poate asa ii va creste notorietatea si lautarului Ionel Tudorache, recunoscut pentru interpretarea extraordinara a melodiei “La Chilia-n port”. Nu de alta, dar omul chiar e bun. Si se pliaza bine pe noua tema nationala.

“Bate un vant rece din balta, La Chilia-n port. (...)”