Cred tot mai mult ca multi politicieni nu doresc sa fie vazuti si auziti de cetateni. Poate si pentru ca n-au mare lucru de transmis.
Avem exemplul acestei campanii electorale. Cea mai slabă de la Revolutie.
Dar si incercarea Institutul pentru Politici Publice de a dinamiza putin campania electorala.
IPP a dorit sa creasca interesul si accesul la informatie ale cetateanului, printr-o dezbatere cu principalii candidati. N-a reusit. Candidatii, fie s-au facut ureche surda, fie au pus conditii aberante cum ar fi prezenta la dezbatere a tuturor celor 14 candidati. Stiut fiind ca multi n-au niciun fel de sansa.
In spatele acestui esec de comunicare politica se ascund cateva lucruri. Cei mai multi politicieni prefera, invariabil, monologul, fara contradictie, fara riposta. Sa se auda vorbind vrute si nevrute fara sa-i opreasca sau contrazica nimeni. Cand insa se pune problema unei confruntari directe cu unul sau mai multi adversari, acceptarea vine abia atunci când toate scuzele si metodele de a declina invitatia vor fi fost deja epuizate. Iar in cazul de fata au fost foarte multe scuze.
De fapt, e o lipsa crasa de cultura a dezbaterii. O deficienta evidenta de retorica si argumentare, care ar putea fi folosite in planul politic. Dar unde nu este stiinta se vede cu ochiul liber.
Sunt aproape sigur ca foarte multi dintre cei care se pretindind politicieni sau chiar candidati la prima functie in stat n-au auzit de aceste lucruri. Si atunci ce asteptari sa mai avem de la ei?
Sunt foarte curios cum va arata confruntarea dinaintea Turul II. Atunci candidatii nu se vor mai putea ascunde in spatele numarului mare de doritori. Si, poate, vom vedea un spectacol care sa ne ajute sa vedem care este cel mai bun dintre cei mai slabi candidati.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu